.................$uprAd☼ză de √isἐ

Tiganii! Satra. Corturi. Hoti de cai. Carute. Coviltire.
Asfintit….Puradei. Multi. Negri… Mazaci...Galagie. Fier.
Caldarari.Bocanit…Pamant. Desculti. Bulibasa. Mustata. Palarie.
So kores, gitan?! Lautari.Vin. Veselie. Muzica. Foc! Joc! Tigancusa…
Dans. Parale. Zestre. Aur. Mult aur!…Piranda. Cozi impletite. Salbe. Baticuri.
Fuste rosii. Lungi.

Ghicit?

A fi bucuros, a te bucura bucurie...
Ce e bucuria? O intrebare stupida pentru unii, interesanta pentru mine in momentul asta. Pentru ca toti o data si-o data experimentam bucuria, inseamna ca stim ce e aia, cu ce se mananca, cu ce se asorteaza??! :))... Deci...STIM? "Stim"...AIUREA, nu stim! Credem ca stim, credem in ea. La fel cum credem ca exista Mos Craciun, dar nu stim daca e sau nu adevarat.
Mda.. cine crede in Mos Craciun?
EU :d Eu cred. Dar, e bine sa credem asa.... orbeste?...
Nu prea avem de ce sa ne punem intrebari despre existenta ei, a bucuriei. Si nici nu ne punem. Ce, te-ai intrebat vreodata de ce nu esti bucuros(oasa) sau de unde vine bucuria aia si de ce vine? Nu cred. Eu una nu. Mai mult, mi se pare fenomenal de greu sa te gandesti la altceva atunci cand esti bucuros. Pur si simplu iti fura gandurile, mintea, inima degetele, telefonul...totul :)). Ajungi sa faci lucruri ciudate. Nu chiar asa ciudate, dar totusi...

Bucuria e ca un licurici. Iar eu n-am vazut de foarte mult timp licurici.Cand ii vedeam nu mi-am dat seama ce sunt. Sau da, dar nu le-am dat prea multa importanta.
Ziceam asadar ca bucuria e ca un licurici... Nu e, apoi brusc se aprinde, incalzeste prin culoarea ei, lumineaza prin stralucire, cucereste prin frumusete acaparanta, unica si sfarseste prin a se stinge, mai devreme sau mai tarziu. Mai repede sau mai lent, cu sunet sau fara.
"and they were all yellow..uu...". Stii ca sunt unii care prind licuricii in borcane. Egoistii! Poate unul din ei era licuriciul meu, care urma sa ma inveseleasca pt azi...si maine..si poimaine....Cunosc si eu un speciment d-asta sa-i zicem amicul X. Dar de data asta, printr-un efort supranatural al naturii si supraomenesc al meu, am reusit sa fiu mai rapid decat "egoistii" si m-am asezat de pe la ora 13 sa imi privesc licuriciul. De atunci, numai bucurii.

A avut mai inainte o tentativa de stingere, dar si-a revenit.
Dar eu sunt prevazatoare oricum: am tot timpul un licurici cu mine, pe care sa il privesc in caz de mahnire ;) Aaa... si nu il tin in borcan. E liber, ca si mine. E asa cum ar trebui orice licurici sa fie, liber si dependent... de mine :)

Cum ar arata Dan Negru daca ar fi femeie???!


Iata si raspunsul:

Frig, aglomeratie, oameni obositi. Asta se observa sambata seara dupa ce astepti jumatate de ora sa ajunga un tramvai. Si cand te luminezi la fata vazand unul... iti dai seama ca nu e cel pe care il astepti tu.
Un "purandel" brunet, cu nasul rosu si ochii mari holbati, coboara dintr-un autobuz. E unul dintre copii care colinda calatorii prin tramvai, desi Craciunul a expirat de cateva saptamani. Zgribula de frig. Toti se uita cu scarba la el. Toti judeca fara sa deschida ochii.
In aglomeratie, imi atrage atentia o tiganca. Fusta viu colorata ii atarna prin zapada nisipoasa, murdara. Are o haina verde cu blana la gat, in contrast cu cizmele rosii, cu toc subtire si lung. Nu pare sa aiba mai mult de 30 de ani. Copilul se indreapta spre ea cu privirea in pamant. "-So karas? Ti-o iesit ceva bani azi?". Purandelul baga mainile inghetate in buzunarul de la pantalonii rupti in genunchi. Scoate cateva bancnote verzi. Tiganca ii numara si-i baga in buzunarul. "-Da' manga si mie bani sa iau o jiaka, ca-i frig", spune copilul prinzand curaj. Nu primeste insa niciun raspuns. Tiganca aprinde o tigara si se aseaza pe o banca. Statia e acum aproape goala... In sfarsit apare si tramvaiul pe care il astept. Urc repede. "Hute ande leste, ca pleaca soferu' de tranvoai!". Purandelul o asculta si fuge sa prinda tramvaiul. Isi continua astfel programul de lucru: o colinda cantata cu glas tremurat, nume sfinte stalcite si batjocura din partea tuturor...